Obiceiuri alimentare nesanatoase

Postat pe 19 noiembrie 2013 de Corpul Uman Alimentatie sanatoasa

Comportamentul alimentar desemneaza atitudinea omului in fata hranei, fiind o componenta importanta a alimentatiei. Este foarte important ce mancam, dar aceasta nu insemna ca putem neglija modalitatea in care mancam, daca dorim sa traim sanatos.

Nu toate dezechilibrele care provin dintr-o alimentatie nesanatoasa au o cauza directa cu cantitatea sau calitatea hranei. Unele perturbari resimtite de organism isi au originea intr-un comportament alimentar gresit. Devierile legate de comportamentul alimentar au la baza fie o obisnuinta, deci o deprindere gresita, fie o componenta psihica mai mult sau mai putin evidenta. In afara unor tulburari neuropsihice, cele mai grave perturbari ale comportamentului alimentar sunt anorexia si bulimia.

Dintre obiceiurile alimentare cele mai nesanatoase se numara:

mancatul pe fuga,
infulecatul alimentelor,
mesele neregulate,
supraalimentatia sau
subalimentatia.

Consecintele unui comportament alimentar inadecvat se pot rasfrange mai repede sau mai tarziu asupra sanatatii, sub forma unor tulburari precum:

obezitatea,
slabirea pronuntata a organismului,
diabet,
diferite boli digestive,
litiaza biliara sau urinara.

Tot in randul obiceiurilor alimentare gresite, sta consumul prea mare de condimente iuti sau acre, precum si de sare de bucatarie. Numeroase boli, multe cronice (hipertensiune, ateroscleroza, etc), isi au originea intr-un astfel de comportament alimentar.

Este necesar de a sublinia faptul, ca la omul modern, instinctul, care sta la baza hranirii tuturor celorlalte fiinte de pe Terra, joaca un rol din ce in ce mai secundar in actul hranirii, de aici desprinzandu-se concluzia ca este nevoie de o educare si de o autoeducare a comportamentului alimentar.

Definirea unui comportament alimentar echilibrat si sanatos nu poate fi facuta fara sa se tina cont de numeroasele particularitati (varsta, sex, tip de efort, stare de sanatate, etc.) ale fiecarei persoane. Totusi, ca linii directoare, putem schita cadrul in care acesta se poate desfasura. In cazul adultilor, este bine sa se tina cont de urmatoarele recomandari:

sa se manance 3-5 (de preferinta 4) mese pe zi, la cel putin 3 ore distanta una fata de cealalta
orele si numarul meselor sa fi regulate
mancatul sa se faca incet, mestecand bine
sa se evite in timpul mesei, conversatiile, indeosebi cele tensionate, cititul, vizionarea televizorului, ascultarea radioului
ambientul sa fie cat mai placut, atmosfera cordiala si alimentele estetice
niciodata dupa o masa, nu trebuie sa se simta senzatia de „prea plin”, deoarece insemna ca s-a depasit limita de satietate.

Pentru ca digestia si absobrtia nutrientilor alimentari sa se desfasoare corespunzator, este necesar ca mesele sa se repartizeze conform ceasului biologic al corpului uman. Procesele metabolice, precum si cele digestive, se vor derula cu atat mai bine cu cat omul s-a deprins de a fi constant in respectarea orarului meselor.

Din intreaga ratie alimentara zilnica, este bine ca 20-25% sa reprezinte masa de dimineata si 10-15% cea de seara, cele doua mese micul dejun si cina, fiind compuse din alimente usoare. Masa de pranz, peste care din pacate se sare ca o consecinta a programului incarcat, ar trebui sa reprezinte aproximativ 55% din ratie. Intre mesele principale, este bine sa se intercaleze 1-2 mese secundare, putin consistente.

Este indicat, mai ales, ca intre micul dejun si pranz sa se intercaleze o masa care sa se integreze in intervalul de timp optim dintre micul dejun si pranz. Aceasta masa nefiind consistenta, este mai degraba o gustare cu rolul de a completa energetic micul dejun. Gustarea dintre micul dejun si pranz va reprezenta cam 10% din ratia zilnica de mancare. Copii precum si adultii cu o viata foarte activa, mai au nevoie de o masa intre pranz si cina. Adultii care nu depun efort fizic solicitant, este bine sa evite consumul de alimente in acest interval, pentru a putea oferi organismului posibilitatea prelucrarii complete a hranei consistente specifica mesei principale.

Nu este bine ca dimineata sa se manance mult, deoarece dupa trezire, organismul are tendinta de a lucra intens in sensul eliminarii toxinelor, ori o alimentatie bogata, anuleaza aceasta functiune. Insa poate fi si mai daunator ca dimineata sa nu se manance nimic, mai ales atunci cand se bea cafea pe stomacul gol.

Masa de seara prea abundenta este periculoasa, deoarece, dupa cum se stie, toate functiile corpului tind spre repaos, conditii in care digestia si metabolismul se ingreuneaza.

Mesa principala, in cadrul careia ar fi normal sa se consume 50-60% din ratia alimentara zilnica, ar trebui sa i se acorde o atentie mult mai mare. Conform ceasului biologic, intervalul optim pentru pranz este acela cuprins intre orele 13-15. Din pacate programele de munca nu au fost realizate in armonie cu ceasul biologic al omului, asa ca de cele mai multe ori, cea mai importanta masa este impinsa spre cina, cu consecinte negative asupra sanatatii noastre.