Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...

Pot manca mazare si fasole suferinzii de diabet?

Nutritionistii sustin ca mazarea si fasolea sunt leguminoase care se inrudesc cu lintea, bobul si nautul.

Cu toate ca si soia are trasaturi asemanatoare cu leguminoasele, in clasificarile oficiale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aceasta planta nu este inclusa la leguminoase, alaturi de mazare si fasole.

Fasolea la diabetici

Fasolea la diabetici

Soia este inclusa la plantele oleaginoase, respectiv cele din care se extrage uleiul vegetal, alaturi de floarea-soarelui si de rapita.

Mazarea si fasolea reprezinta un tip aparte de legume, care contin proteine, lipide, carbohidrati, dar si micronutrienti.

Expertii sustin ca in cazul acestor legume, continutul de proteine, carbohidrati si fibre solubile este mare, in timp ce continutul de lipide este scazut. Aceste legume au un continut consistent de vitamine – A, C, K, B1, B6, acid folic, dar si minerale: cupru, fier, magneziu, mangan.

Nutritionistii sunt de parere ca leguminoasele nu pot acoperi in totalitate necesarul organismului in aminoacizi.

Astfel, din punct de vedere nutritional, proteinele din leguminoase sunt incomplete, iar un exemplu in acest caz il constituie lipsa aminoacidului esential denumit lizina din mazare.

Expertii mai spun ca, in cazul celor care opteaza sa aiba un regim vegetarian sau vegan, anumite asocieri alimentare pot contrabalansa deficienta leguminoaselor.

De exemplu, este recomandat sa consumati mazare impreuna cu orez, planta care aduce organismului o cantitate potrivita de lizina.

Trebuie spus ca fata de alte legume, continutul de carbohidrati din mazare, fasole si alte leguminoase este destul de mare. Unii experti in nutritie recomanda ca sa fie evitat consumul de mazare si fasole de catre persoanele cu diabet zaharat tip 2.

Altii spun ca, in realitate, acestia fac referire la continutul per substanta uscata, tradus, pentru 100 de grame de aliment brut cu un continut de apa de 60-80%, intr-un un continut de 3-4 ori mai mic, in jurul valorii de 15-20% glucide per 100 grame.

De pilda, in stare bruta, uscata, cu un continut redus de apa de 10-15%, procentul de glucide din aceste legume este de circa 60%.

Un alt element important are o influenta deosebita in cazul raspunsului glicemic la leguminoase si anume continutul ridicat de fibre.

Astfel, trebuie spus ca un continut mai mare de fibre, asa cum se constata pentru mazare si fasole – de 7 grame fibre / 100 grame aliment, respectiv aproximativ 15-20% din necesarul zilnic de fibre in alimentatia zilnica, diminueaza indicele glicemic al unei persoane.

Pentru acest motiv, leguminoasele se numara printre alimentele cu indice glicemic mic, ceea ce constituie un avantaj in diabetul zaharat tip 2 si in diabetul de sarcina.

Asadar, mazarea si fasolea sunt permise in toate tipurile de diabet zaharat.

Nutritionistii spun ca la aceste legume, continutul ridicat de glucide in stare bruta nu reprezinta o motivatie corecta pentru interzicerea consumului.

Totusi, acest continut ridicat de glucide, chiar si dupa prepararea acestora, arata ca ele sunt incluse in randul alimentelor la care trebuie contorizat continutul in glucide sau carbohidrati.

Expertii spun ca acest demers se va efectua, fie pentru incadrarea in totalul carbohidratilor zilnici, indicat de medicul diabetolog in diabetul tip 2, fie pentru ajustarea dozelor de insulina in diabetul tip 1.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*