Ca toate celelalte simturi si cel al gustului poate fi manipulat de o serie intreaga de factori, aflati in afara controlului tau. Iata cateva exemple, conform Cracked:

Conteaza alimentele pe care mama ta le-a mancat in timpul sarcinii?

Bineinteles ca hrana din copilarie si-a pus pecetea, influntandu-ti gusturile pe intreg parcursul vietii. Insa totul incepe mult mai devreme.

Un studiu realizat in Philadelphia, care a presupus ca gravidelor sa li se administreze suc de morcovi in timpul sarcinii si apoi, cand alaptau, a aratat ca odraslele acestor femei pur si simplu nu se puteau satura de aceasta bautura mai tarziu. Asta pentru ca alimentele consumate de femei dau gust atat lichidului amniotic, cat si laptelui secretat de acestea.

Un alt factor care conteaza: eticheta

Oamenii cred ca mancarea ambalata multicolor, purtand etichete care de care mai fistichii, este mai buna decat restul, care se cumpara in cutii de un gri cenusiu, deloc apetisante. Asta chiar daca e vorba de aceeasi calitate a produsului.

De aceea si exista aceste etichete, iar cei care le concep castiga bani de pe urma muncii lor. Insa felul in care ne influenteaza o eticheta experienta gustului merge mult mai departe de atat.

Un experiment in cadrul caruia un produs a fost etichetat ca avand continut scazut de grasimi, acelasi produs fiind apoi etichetat ca avand continut integral de grasimi, fara ca intre cele doua sa existe insa vreo diferenta, a aratat ca subiectii considerau a doua versiune, cu grasimi, ca fiind superioara din punct de vedere al gustului.

In cadrul studiului s-a folosit mancare comuna, cu gustul careia subiectii erau obisnuiti si ar fi trebuit sa-l recunoasca.

O cercetare din 2002 a aratat ca acelasi produs, dat subiectilor din doua grupuri, cu singura diferenta ca in cazul celui de-al doilea grup s-a adaugat pe eticheta, la ingredienta, si soia, a fost perceput diferit de voluntari. Cei din al doilea grup, care credeau ca alimentul pe care il consumasera continea soia, au spus ca ceea ce mancasera avea gust ciudat, in niciun caz bun. Asta, chiar daca au mancat acelasi lucru cu cei din primul grup, care fusesera multumiti de gust.

Simpla vedere a unui ingredient pe eticheta schimba felul in care percepem gustul produsului.

Zgomotul din fundal este important

Imagineaza-ti un restaurant elegant, rafinat, cu pretentii. Daca nu obisnuiesti sa frecventezi astfel de localuri, cu siguranta ai vazut in filme: toata lumea bea vin din pahare cu picior, fata de masa e imaculata, muzica clasica se aude in fundal.

Acum imagineaza-ti un restaurant cu mult mai ieftin, eventual un fast-food, unde se aude muzica pop la un volum care nu-ti permite nici macar sa-ti auzi gandurile.

De ce aceste alegeri? Sa tina totul de atmosfera? In niciun caz, a demonstrat stiinta. Cand iei masa in locuri in care galagia te copleseste pierzi abilitatea de a percepe gustul dulce si pe cel sarat. Totul are legatura cu felul in care este conceput creierul.

Ceea ce nu inseamna ca o masa perfecta inseamna liniste totala – altfel sandviciul pe care il mananci in fuga, singur, deasupra chiuvetei, acasa, ar trebui sa fie excelent. In realitate volumul optim al muzicii, la masa, ar trebui sa fie de exact 62 – 67 de decibeli – cel al unei conversatii normale.

Studiile au aratat ca, la un asemenea volum al muzicii, mancarea este considerata mai buna decat daca muzica s-ar auzi mai tare sau mai incet. In acest caz, muzica se aude indeajuns de bine incat sa-ti excite simturile, insa destul de slab, astfel incat sa nu le copleseasca. Muzica clasica a avut cele mai clare rezultate in acest experiment.

Cercetarile au aratat ca felul in care percepem gustul vinului depinde in mare de muzica si de volumul cu care aceasta se aude. Subiectii si-au schimbat opinia vizavi de gustul vinului si cu 60% influentati de volumul cu care se auzea muzica.

Personalitatea si starea de spirit

Se stie ca oamenii mananca gras sau prefera dulciurile atunci cand sunt stresati. Producatorii de chipsuri si alte snacks-uri datoreaza jumatate din castigurile lor anuale acestui fenomen. O explicatie simpla este aceea ca atunci cand ne simtim nefericiti, cand avem o stare proasta, vrem sa mancam ceva care sa ne dea o stare de bine. Iar zaharul si carbohidratii cresc nivelul de serotonina din creier.

Insa stresul poate si schimba felul in care percepem gustul mancarii. Intr-un studiu realizat in 1998, savantii au pus un grup de voluntari sa guste o mostra de indulcitor artificial, dupa care au stresat grupul punandu-l sa rezolve puzzle-uri care nu aveau finalitate, fiind „gresite”, in timp ce o masinarie le claxona in ureche la intervaluri inegale de timp.

Dupa aceasta tortura, voluntarii au fost pusi sa guste din nou o mostra de indulcitor artificial si sa spuna cat de dulce sau de amara este. De aceasta data toti au perceput-o ca fiind mult mai amara decat la inceput.

Expertii ne anunta ca starea de spirit influenteaza gustul mancarii la un asemenea nivel incat atunci cand esti epuizat, obosit, dupa un antrenament intens, tinzi sa simti zaharul din orice. De aceea dupa ce ai alergat, daca gusti dintr-un suc, ti se pare ca este zahar pur.