Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...

Uleiurile vegetale rafinate – periculoase sau nu?

Majoritatea covarsitoare a uleiurilor destinate consumului uman care se gasesc pe piata este reprezentata de cele rafinate, acestea avand si cele mai accesibile preturi. Cat de bune sunt insa ele pentru sanatate?

In 1940, metoda producerii uleiurilor alimentare a suferit o modificare importanta: s-a trecut, in masa, de la presarea la rece la cea la cald, apoi la utilizarea solventilor chimici.

Aceasta schimbare a tehnicii de extractie s-a facut din ratiuni economice si pe baza progreselor tehnologice: daca prin metoda presarii la rece se obtineau doar 30% pana la 50% din lipidele continute in materiile prime, prin metoda presiunii la cald, combinata cu utilizarea solventilor chimici.

Presarea la rece, care se face la o temperatura de pana la 50 grade C, este utilizata si astazi, rezultand un ulei care pastreaza majoritatea proprietatilor materiilor vegetale din care provine.

Acesta se poate regasi la vanzare sub denumirea de „ulei presat la rece” sau sub forma produselor „ulei virgin” si „ulei extravirgin”.

Ulei rafinat

Ulei rafinat

Majoritatea uleiurilor alimentare din comert sunt rafinate

Majoritatea uleiurilor pe care le gasim in magazine sub denumirea simpla de ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de arahide etc. reprezinta uleiuri rafinate. Acestea se pot obtine prin doua metode: prin presarea mecanica la cald, la temperaturi intre 160 si 200 grade C, urmata de rafinare (filtrare, albire, dezodorizare, colorare) si adaugarea de conservanti chimici.

Resturile de seminte ramase dupa presare pot fi tratate cu un solvent chimic pentru extragerea totala a uleiului din ele.

De asemenea, ulieul se mai poate obtine in mod direct, prin tratarea materiilor prime vegetatale cu solventi chimici. Aceasta tehnologie este cel mai utilizata in prezent.

Solventul chimic, de obicei hexanul, care este un derivat ieftin al petrolului, se separa de uleiul rezultat din materiile prime prin vaporizare la temperaturi inalte. In acest mod, se obtine un ulei brut care este apoi „cosmetizat”, folosindu-se substante precum soda caustica, acidul sulfuric sau acidul fosforic.

Desi pare greu de crezut, in acest mod se filtreaza chimic si decoloreaza uleiul brut.

Pentru indepartarea mirosurilor nedorite, uleiul „se spala” cu un abur supra-incalzit (300 grade C), care ridica din nou temperatura uleiului pana la 170 grade C. In acest proces i se poate introduce si o anumita cantitate de apa, pentru a creste rentabilitatea economica.

Dupa ce i se mai adauga o culoare de un galben frumos, din categoria E-urilor, si un conservant pentru a nu rancezi usor, uleiul rafinat este gata pregatit pentru vanzare.

Uleiul rafinat inseamna, de fapt, un produs mort?

Cu toate ca cei mai multi dintre noi il consumam zilnic, tratandu-l ca „un combustibil” obisnuit pentru organism, este bine de stiut ca acest proces al rafinarii are efecte nedorite, printre care: sunt distruse majoritatea calitatilor nutritive ale materiile vegetale folosite (vitamine, minerale, enzime), uleiul contine urme de produse chimice (hexan) si acizi grasi saturati (grasimi trans).

Afirmatia unor specialisti care numesc uleiul rafinat „un produs mort si daunator sanatatii” nu pare deloc hazardata. Acest aliment este devitalizat, lipsit de factori esentiali pentru buna functionare a organismului, pentru reinnoirea tesuturilor si realizarea functiilor cognitive.

Acizi grasi saturati

Grasimile trans sau acizii grasi saturati cu care se „imbogatesc” uleiurile in urma rafinarii sunt incriminati in numeroase afectiuni, printre care bolile cardiovasculare, colesterol marit, diabet, alergii, cancer, boli degenerative ale articulatiilor. Efectul nociv al acestora devine si mai mare prin utilizarea uleiului la prajeli repetate.

Cum iti poate da uleiul depresii si tulburari de comportament

Odata cu producerea in masa a uleiurilor rafinate s-a constatat o crestere a numarului de depresii si tulburari de comportament, semn ca un astfel de produs nu i-a picat prea bine creierului nostru.

Medicul David Servan-Schreiber, care a facut numeroase studii legate de alimentatia anti-cancer, are cateva constatari interesante legate de consumul acestor uleiuri.

Expertul a asemuit creierul nostru cu un motor de inalta performanta, programat sa functioneze cu benzina premium, insa pe care noi il alimentam zilnic cu motorina de cea mai slaba calitate. Consecintele nu intarzie sa apara.

Varianta uleiurilor presate la rece este cea mai buna

Pentru cei care considera ingrijoratoare aceste informatii legate de uleiurile rafinate exista varianta uleiurilor presate la rece. Desi sunt putin bagate in seama, datorita abundentei pe piata a uleiurilor rafinate, folosirea lor in bucatarie reprezinta un pas in folosul sanatatii. Preturile mai mari nu ar trebui sa descurajeze, deoarece sunt mai spornice la gatit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*