Poluarea si efectele ei asupra alimentatiei si nu numai

Postat pe 10 octombrie 2013 de Corpul Uman Stil de viata sanatos

Poluarea reprezinta un proces de alterare a factorilor de mediu biotici (cu viata) si abiotici (fara viata), prin introducerea in mediu a poluantilor de tipul deseurilor rezultate din activitatea umana, de origine menajera, agricola, industriala.

Poluarea si efectele ei

Poluarea a aparut o data cu dezvoltarea primelor civilizatii de tip orasenesc. Initial, produsele poluante erau putine si de natura organica, usor biodegradabile de catre microorganisme (bacterii, ciuperci). Odata cu cresterea populatiei si cu dezvoltarea industriei, poluarea a cuprins teritorii din ce in ce mai intinse.

In prezent, sunt raspandite in ecosfera un numar urias de deseuri, unele greu biodegradabile (de exemplu, pesticide de sinteza, detergenti sau deseuri redioactive).

Poluarea aerului

„Aerul curat” este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei.

Prin poluare apare o impurificare a aerului, o modificare a compozitiei sale normale.

Cauzele poluarii aerului

Factori ce caracterizeaza civilizatia moderna:

cresterea productiei industriale;
cresterea circulatiei rutiere;
aparitia deseurilor menajere incinerate;
cresterea consumului de energie provenind din combustibili clasici;
cresterea zgomotului.

Principalele surse de poluare a aerului:

arderea combustibililor;
praful de la fabricile de ciment;
gazele din industria chimica;
particule radioactive generale de accidente nucleare sau de experimentare a armamentului nuclear;
diferite emisii rezultate din procesele de fermentatie.

Poluantii atmosferici, in functie de starea lor de agregare, sunt:

poluanti gazosi – reprezinta 90% din masa totala de poluanti atmosferici;
particule solide – reprezinta 10% din masa totala de poluanti atmosferici.

Poluanti gazosi

Bioxidul de carbon (CO2)

Bioxidul de carbon (CO2) este un gaz periculos pentru ca, prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un perturbator climatic. Se stie ca o dublare a concentratiei CO2 ar putea produce o crestere medie cu 3,6 grade Celsius a temperaturii superficiale a mediului, asa numitul „efect de sera”.

Cresterea sa exagerata in ultimul secol este, in principal, cauzata de:

despaduririle masive si
consumul exagerat de combustibili fosili folositi in industrie pentru producerea de energie.

Oxidul de carbon (CO)

Sursele de CO sunt:

eruptiile vulcanice,
incendiile forestiere,
arderile de combustibili (benzina),
carbune, lemn, deseuri, gunoaie arse.

In concentratii normale este inofensiv, dar este foarte toxic la o rata mai ridicata. Bacteriile din sol absorb CO din aer si il transforma in sol in CO2 sau metan (CH4), mentinandu-l in concentratie normala in aer.

Bioxidul de sulf (SO2)

Sursele de SO2 sunt:

eruptiile vulcanice,
arderile combustibililor,
actiunile industriei metalurgice.

In prezenta razelor ultraviolete, SO2 din atmosfera formeaza acidul sulfuros cu eliberare de 18 kcal., care trece ulterior in acid sulfuric, acid care declanseaza fenomenul „ploilor acide”. Are efecte toxice asupra plantelor, producand necroze foliare (asupra frunzelor) si apicale (la varful plantelor), mai ales la conifere, la plop, castan si tei.

Hidrogenul sulfurat (H2S)

Sursele H2S sunt:

fermentatiile sulfobacteriilor,
emisiile industriale mai ales din industria chimica, farmaceutica, a colorantilor, a cauciucului etc.

Efecte: afecteaza, in concentratii crescute,

sistemul nervos,
aparatul respirator,
sangele,

atat la om, cat si la animale.

Compusii azotului (oxidul si bioxidul de azot: NO, NO2)

Principala sursa este reprezentata de motoarele cu ardere interna (automobilele). NO2 ester cel mai periculos poluant, deoarece, impreuna cu alte elemente chimice din atmosfera si sub actiunea radiatiilor ultraviolete, duce la formarea smogului fotochimic, foarte toxic, producand la om:

modificari cromozomiale,
tulburari functionale ale tesuturilor sau
reducerea actiunii enzimelor.

Aldehidele

Aldehidele, cum ar fi acroleina, foarte toxica si iritanta pentru om, eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, crematoarele de gunoaie menajere.

Ca efecte, enumeram:

iritatii ale mucoasei respiratorii,
sufocari si
arsuri.

Derivatii halogenilor (CI, Br, F, I, HCl, HF)

Surse: provin mai ales din industria chimica, de producere a aluminei.

Efecte:

foarte toxici pentru om;
distrug coniferele si pomii fructiferi;
are efecte daunatoare si asupra entomofaunei (insecte).

Poluanti solizi

Plumbul

Surse:

industria extractiva,
industria metalurgica,
crematoarele de ardere a gunoaielor;
autovehiculele care elimina, in medie pe an, in atmosfera, 1 kg. plumb, sub forma de particule.

Plumbul se depune pe vegetatie si pe sol afectand animale hranite cu plante din vecinatatea extractiilor miniere sau a topitoriilor de plumb si persoanele care-l prelucreaza sau care-l folosesc in mod repetat.

Mercurul

Surse: industria prelucratoare a cuprului si a compusilor sai. Mercurul este foarte toxic, la fel ca si plumbul.

Siliciul

Surse: in aer se gaseste sub forma de pulberi: SiO2 si SiO.
Efecte: provoaca silicozele.

Substante radioactive

Surse: provin din

industria extractiva de substante radioactive,
reactori nucleari,
industrie sau agricultura si
activitati militare (explozii nucleare).

Aceste substante se acumuleaza in corpul organismelor si circula apoi de-a lungul intregului lant trofic, contaminand si alte organisme, motiv pentru care sunt considerate foarte nocive pentru natura.

Organismele tinere si embrionii sunt foarte vulnerabili la aceste substante, in comparatie cu adultii. Expunerea exagerata la aceste radiatii ionizante reduce longevitatea, produce boli genetice si declanseaza cancere.

Poluarea sonora

Undele mecanice, reprezentate prin trepidatii, sunete, infrasunete, vibratii ultrasonore, polueaza atmosfera producand la om efecte psihologice epuizante. Asupra populatiei umane, efectele zgomotelor se traduc prin

disconfort psihic,
tulburari neuro-vegetative insotite de nevroze si
hipertensiune arteriala.

Poluarea apei

Contaminarea apelor cu diverse substante poluante este o problema ce se manifesta in prezent la scara planetara.

Criza apei se simte si afecteaza atat tarile puternic industrializate, cat si tarile slab dezvoltate, cu climat arid, unde productia agricola este limitata prin lipsa apei.

Apa poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana ce modifica si altereaza calitatile fundamentale.

Poluantii deversati contribuie, in mare masura, la reducerea cantitatii de oxigen dizolvat, iar oxigenul dizolvat in apa reprezinta, pentru majoritatea organismelor acvatice, un factor iritant in dezvoltarea lor.

Poluarea apei este produsa de trei categorii de poluanti:

fizici,
chimici si
biologici.

Poluarea solului

Surse de poluare a solului:

reziduuri solide de la exploatarile miniere;
zgurile metalurgice si de la termocentrale;
deseurile rezultate de la crescatoriile de animale;
reziduurile provenite din industria alimentara;
pesticidele si ingrasamintele chimice folosite in agricultura.

Printr-o depozitare nerationala, acest produs ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic. De asemenea, o parte din deseurile menajere si agricole pot juca un rol activ in transmiterea unor boli, constituind un rezervor permanent de infectii.

Poluarea cu pesticide

Pesticidele sunt substante naturale sau chimice folosite pentru distrugerea parazitilor vegetali si daunatorilor animali care ataca plantele de cultura.

In functie de grupul de organisme asupra caruia actioneaza, pesticidele se grupeaza in:

nematocide,
insecticide,
fungicide,
erbicide.

Efectele pesticidelor: cantitatea de pesticide utilizata este, in general, superioara celei necesare pentru distrugerea parazitilor si daunatorilor, existand o supraincarcare voluntara a tratamentului.

Pesticidele afecteaza zone foarte intinse, de milioane de hectare. Marea stabilitate in sol a pesticidelor agraveaza si mai mult acest tip de poluare.

Mare parte din daunatorii si parazitii impotriva carora actioneaza pesticidele devin, cu timpul, rezistenti la acestea. Folosirea abuziva de pesticide are drept urmare acumularea lor in numeroase produse alimentare.

Pesticidele dauneaza faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol, circula si se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice si are repercursiuni asupra procesului de humificare si fixare a azotului in sol.