Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...

Cat de bune sunt grasimile pentru corpul tau?

Un studiu apartinand profesorului Jean-Marie Bourre, membru al Academiei de medicina din Franta si autor al lucrarii „Noua dietetica a creierului„, face lumina in problematica alimentatiei.

Astfel, grasimile sau lipidele au fost oficial reabilitate. Grasimile nu mai sunt puse la index in recomandarile alimentare, ci dimpotriva, descoperim ca traim sub dogme culinare nascute din confuzia intre interdictie si moderatie.

Grasimi sau lipide

Grasimi sau lipide

Expertii sustin ca nu se pune problema repunerii in discutie a luptei contra excesului de grasimi pentru a preveni anumite forme de cancer, sindromul metabolic, care asociaza mai ales obezitatea, diabetul, hipertensiunea, hipercolesterolemia, hipertrigliceridemia, bolile cardio-vasculare si chiar degenerescenta maculara legata de varsta.

Noile recomandari denota modificari majore de care trebuie sa tinem cont de acum inainte pentru a ne echilibra alimentatia.

Referitor la contributia energetica, a fost in sfarsit suprimat obiectivul presupus ideal de a restrange la 30% aportul in calorii al grasimilor in alimentatia noastra.

Este cu atat mai realist cu cat acest prag prea scazut constituia o sursa de deficit in anumite grasimi indispensabile, indeosebi omega-3, precum si in vitaminele A, E si D care, in mod natural dizolvate in grasimi, le imbogatesc.

Expertii recomanda majorarea procentului de grasimi la 35-40 % din caloriile alimentare, adica 60-90 de grame pe zi, in functie de sex si de talie.

Cum trebuie sa ne raportam la anumite dogme culinare?

Cu ani in urma, era firesc sa fie pusi in opozitie acizii grasi saturati, considerati generatori de colesterol, din grasimile solide, ascunsi in unt, smantana, slanina, untura si alte grasimi animale, fata de cei care sunt apreciati drept „buni”, acizii grasi nesaturati.

In acest caz vorbim despre cei mononesaturati care dau renume uleiului de masline indeosebi, dar care sunt prezenti si in arahide, avocado, rapita sau migdale, dar si despre cei polinesaturati, ca omega-3.

Nutritonistii spun ca reputatia pentru actiunea lor protectoare asupra functiei cardio-vasculare, si pe care suntem obligati sa-i procuram din alimente, deoarece corpul uman nu stie sa-i fabrice, la fel ca si mineralele, oligoelementele si vitaminele.

Colesterolul in exces poate astupa arterele, astfel incat el nu trebuie neglijat niciodata, dar aceasta n-ar trebui sa ne faca sa uitam ca grasimile contribuie si ele la sanatatea noastra, pe langa faptul ca dau frecvent bun gust si savoare mancarurilor.

Potrivit noilor recomandari alimentare, cu toate ca uleiul de masline isi pastreaza toate virtutile, este recomandat sa nu abuzam de el.

In schimb, produsele lactate, in special branzeturile, acizii grasi saturati altadata interzisi, sunt reabilitate.

Unele grasimi sunt numite „esentiale”, asa cum este cazul omega-3, ale caror beneficii recunoscute pentru sanatate trebuie sa incite la prezenta lor mai frecventa in farfuriile noastre: peste gras, somon, sardina, macrou, hering, ulei de nuci si de rapita, fara a uita ouale, cu conditia ca ele sa provina de la gaini hranite corespunzator.

Specialistii spun sa fiti atenti la pestele de crescatorie care, alimentat industrial, contine din ce in ce mai putin omega-3, cu riscul de a face demodat sfatul de a consuma cel putin de doua ori pe saptamana peste, in scopul de diminua cu 50% riscul de infarct sau de accident vascular cerebral.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*