Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Aflati mai multe...

Metoda prin care fasolea poate furniza cei mai multi nutrienti corpului tau

Una dintre cele mai nutritive legume este fasolea. Potrivit expertilor, aceasta leguma ofera corpului uman mult magneziu, fier si zinc, substante absolut necesare pentru o viata sanatoasa. Psihologul Amanda Rose a scris cartea „Rebuild From Depression: A Nutrient Guide – Reconstruind de la depresie: Un ghid al nutrientilor” prin care incearca sa convinga oamenii ca la baza unor stari depresive se afla lipsa unor nutrienti importanti din corp.

Expertul insusi a suferit de o puternica depresie care a fost cauzata de deficienta de zinc si afirma pentru BBC ca este interesata de acidul fitic. Aceasta substanta reprezinta o componenta importanta din cereale, leguminoase, nuci si seminte care inhiba absorbtia zincului, a fierului si a altor minerale.

Mancare de fasole

Mancare de fasole

Potrivit cartii mentionate, fasolea, soia, nautul, lintea, arahidele sunt bogate in minerale, dar corpul uman asimileaza aproximativ jumatate din cantitatea nutrientilor.

Dr. Rose spune ca oamenii au nevoie de zinc, fier si magneziu pentru a preveni starile depresive, iar daca boabele de fasole sau alte leguminoase fac parte din dieta ta, exista o cale de a majora absorbtia acestor minerale in corp.

Utilizand aceasta metoda, boabele uscate se vor gati mai repede!

Metoda consta in inmuierea leguminoaselor peste noapte, in apa de peste 60 de grade Celsius, ca sa se poata diminua continutul de acid fitic. Potrivit testelor realizate in laborator, schimbarea aceasta poate sa majoreze absorbtia mineralelor in corpul uman in proportie de pana la 100%.

Mai multe cercetari realizate in SUA au indicat faptul ca in clipa cand oamenii diminueaza acidul fitic din alimente, asimileaza mai multe minerale din acel aliment. Health24.com scrie ca acidul fitic variaza in leguminoase, cereale, nuci si seminte.

In plus, trebuie spus ca un nivel crescut se inregistreaza in soia si arahide.

Cartea mentionata arata cum o fierbere nu este suficienta pentru reducerea acidului fitic. O cercetare realizata in anul 1980, care a analizat nivelul de acid fitic in trei tipuri diferite de fasole, dupa fierbere, a indicat faptul ca fasolea rosie a pastrat 92% de acid fitic, fasolea pestrita a pastrat 87% iar fasolea mung a pastrat 64%.

Pe de alta parte, dr. Rose face apel la rezultatele unui alt studiu, care a analizat nivelul de acid fitic din boabele de fasole, imediat dupa ce acestea au fost inmuiate timp de 180 de minute in apa la temperaturi diferite. Conform specialistului american, apa prea calda sau prea rece nu este deloc eficienta in diminuarea acidului fitic. In plus, s-a observat ca cea mai eficienta este apa la 60 de grade.

Dr. Rose recomanda sa pregatiti boabele de fasole si sa amestecati apa clocotita cu apa filtrata si turnati peste fasole pana acoperiti complet boabele. Este necesar sa realizati acest demers cu o zi inainte de a gati fasolea si sa puneti vasul intr-un loc cat mai cald.

In plus, este bine sa pastrati apa fierbinte intr-un termos si pe masura ce boabele absorb apa, completati din nou pana sunt acoperite total.

Expertul american mai spune ca nu trebuie sa mentineti temperatura de 60 de grade, insa va trebui sa lasati fasolea cat mai mult timp la inmuiat, adica cel putin 18 ore. Dr. Rose afirma ca utilizand aceasta metoda, boabele uscate se vor gati mai repede si voi veti putea asimila mai bine nutrientii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*